2 aprilie,miercuri.
Ajung in camin la 15:35.Dupa calculele mele masochiste pascaliene am la dispozitie 25 de minute FIX sa-mi fac bagajul,sa-mi verific mailu',sa-mi pun telefonul la incarcat(macar 10 minute), sa fac ordine in urma mea,sa-mi mai cumpar o baterie pentru player.Bun.
E 16:06.Am reusit sa fac toate astea,sunt cu ditamai bagajul pe roti si astept o mocaita de vanzatoare pusa serios pe discutii despre marele Dick-tator. Imi iau singura bateria,ii pun banii in fata si-am plecat. Phiiiu.Bag a 4-a pana la metrou,se ciocnesc 2 masini in intersectia pe care tocmai am traversat-o cu castile pe urechi:) si ajung.Imi completez cupoanele in statie.
16:39-ajung la Victoriei. Sunt o fata foarte puternica si ador sa car bagaje cat Pentagonul si Casa Alba la un loc,cu o expresie de "In Your Face!" pentru toti barbatii din jur.NOT![
somebody help me:-s]
M-au mai speriat si niste Adult Mutant Ninja Turtles:)) Chiar asa aratau toti babysitterii aia cu carapace in spinare,care se ocupa cu pazitul marelui ss..eveniment:)
Interesanta chestie si aia cu "Nu vindem bauturi alcoolice pe perioada 2-4 aprilie....":))) Tradusa:"Baaai betzivanilor boschetari,luati o pauza macar acum cand vine Boschetu' ala mare!"
Seriously?Seriously.No comment.
Urasc statia P.Victoriei.Penru ca vin metrouri din an in Paste.
16:48. Gara de Nord. Run,Forrest,ruun!
In cursurile de biogeogra nu scria ca si casele au coada:] Ah,da.baba joke again:))
Aici toate casele aveau cozi interminabile:>
Dar ochiul meu ager vede o miscare la o casa libera.
Alerg.
16:53.
Tanti latifundiara de la ghiseu nu-mi accepta cupoanele. De data asta nici eu nu mai accept sa nu mi le accepte! "Vreau sa ma urc in trenul ala acum!"
16:57:o lasa inima sa-mi dea biletul.
Ruuuuuuuuuun.Pfff?!@$.Pack.&*^#Poh.Ssss..Mmmm??
Am vazut ,am mirosit si am auzit inainte sa se intample.
Dupa un zbor de 1 metru,o aterizare cu franare genunchiera pe lungimea altor 2 metri de ciment si bagajul peste mine,I still got the balls to stand up and run for my train!
De la genunchi in jos sunt alba si rashcaita si bagaju'ala e la fel de incapatanat ca un puradel de caine care nu vrea sa se tina dupa tine si tre'sa-l strangulezi cu lesa.
Urmez cu drag statusul sempitern al unei foste colege de clasa :"Never give up!!" si vad trenul.
Intercity-ul meu frumos.
Urc pe prima usa,ma scutur putin pe pantaloni si traversez 3 vagoane..ajung la locul 76 de pe bilet. Shoo shoo Shakin'...
Porneste.
"Asta merge la Roman?"
Tipa din fata mea se uita ciudat,incercand sa inteleaga intrebarea delicata.
"nu...la Ploiesti..."
Expresia de spaima paroxistica mi-a disparut de pe fata,la 1/2 sec dupa ce mi-am revenit din toate socurile prin care-am trecut in ultimele 10 minute.
Logic ca merge la Ploiesti,dar pana acolo merge si mintea ta,sperietoare de parcouristi-cazatori-in-genunchi-caratori-de-bagaje-mari-
prinzatori-de-tren-in-ultimul-minut ce esti!
5 ore in tren am pendulat intre abtinerea de la ras dement sau plans isteric:))
Ras dement pentru ca tot imi aminteam o interjectie cu voce masculina din momentul colapsului meu gravitational: "Oaaaaaaaaau!"
:))
Si plans...pentru ca abia puteam sa-mi indoi genunchii...
Well...Si eu si genunchii mei pugilisti suntem acasa acum:D